Câți nu au o problemă cu zona de confort? Oho, dacă mă gândesc cât e de bine să lenevești zile, luni, ani întregi, dar să ai tot ceea ce ai nevoie. Să te trezești zilnic la ce oră vrei, să faci ceea ce vrei, să dormi când vrei. E excelent. Dar, din punctul meu de vedere, toate acestea trebuie să vină după o anumită perioadă de experiență, atât profesională cât se generală. Dacă tu de la început ești  obișnuit să nu faci nimic, dar să ai de toate, ce se întâmplă în momentul în care nu mai ai nimic și tu nu faci nimic? Știu că e bine să nu fim pesimiști, însă întrebările sunt existențiale.Oricum nu e vorba de pesimism, ci de” Adevărul trebuie spus, întotdeauna”.  Mulți ar trebui să se gândească foarte bine la activitățiile pe care le desfășoară. Începem ca niște școlărei, continuăm cu studenția, apoi devenim angajați. După o perioadă suntem angajatori, și la final suntem independenți. Nici angajați, nici angajatori. Avem venituri pasive, datorită efortului depus în urmă cu ani de zile, ani în care ne-am supus oricărui ordin, oricărei misiuni, dar din care am învățat foarte multe. De aceea e foarte important să începem cu piciorul drept. Într-adevăr, până în clasa a 8-a mergem la o anumită școală. Liceul să-l facem pe un profil anume și facultatea să ne-o alegem noi, în funcție de preferințele noastre, nu ale altora. După aceea serviciul va fi o satisfacție, dificil uneori, dar, nemaipomenit de surprinzător.Trebuie aranjat totul. Trebuie un plan. Trebuie o luptă decisivă. Nu concura cu nimeni. Înainte de toate acestea și chiar în timpul desfășurării tuturor activitățiilor, trebuie un adevărat comportament, o cultivare a caracterului, un public care să-ți zâmbească. De aceea e foarte importantă partea de psihologie. Nu vorbim de materia în sine, ci de adevărata psihologie. Să ai puterea să te adaptezi mereu la schimbări, să nu plângi, să nu zbieri, să nu decurgi la  sinucidere. Deși  teoria pare a fi simplă, părerea mea  e:”că e chiar așa, foarte simplă, iar practica e deosebit de dificila”. Dar și a gandi e uneori o artă!. Ai nevoie de un program, ai nevoie de mese zilnice, ai nevoie de ore în care să dai cele mai bune randamente, de dispoziție bună de a te comporta într-un mod plăcut cu ceilalți, dispoziția și cheful de a face mâncare, de a face toate treburile casnice. Da, teoria e chiar simplă. Dar, când obții toată această teorie în viața de zi cu zi, transformată în practică , o să știi ce înseamnă stima de sine, mulțumirea și adevărata fericire. Zi de zi trebuie să simți evoluția ta. Chiar dacă în week-end te trezești mai târziu, dormi și tu până pe la 10, nu lăsa ziua să treacă fără a realiza ceva. Și o discuție elevantă cu prietenii, înseamnă o evoluție. Zi de zi evoluăm. Zi de zi învățăm. De aceea trebuie știut să depășim zona de confort. Nu te obișnui cu gândul că dacă nu-ți place un loc de muncă vei rămâne acolo deoarece ai nevoie de bani. Din contră, ieși din spatele peretelui și acționează. Chiar dacă te poți baza pe oricine, cu orice, nu uita niciodată: Bazează-te înainte de toate pe forțele tale proprii. Luptă pentru visul tău! Nu accepta statutul de sclav pentru o veșnicie. Primii câțiva ani după absolvire într-adevăr sunt mai dificili, ai nevoie de experiență, de foarte multă muncă, de supunere, dar merită din plin! Înveți cele mai multe acțiuni. Întreprinzi cele mai multe activități. Intrat într-o lume aproape necunoscută [(doar cu teoria ta),care e foarte importantă, fundamentul]  vei avea curiozitatea să descoperi toate secretele (pe cât posibil). Și când vei avea și satisfacție financiară împreună cu cea profesională, vei putea afirma că ești un om integru. Când toate-ți vin servite la tavă și tu nu trebuie să faci nimic, ce plăcere poți avea? Aceea de a te lăuda și a râde de alții care muncesc? E și asta ceva. Acuma, cât suntem mai tineri decât vom fi vreodată, e necesar să luptăm cel mai mult. Strângem toate forțele și pornim la luptă cu noi înșine, nu cu alții. Când nu vom mai fi așa tineri, vom fi independenți total și vom zâmbi aducându-ne aminte de zilele și nopțile nedormite, în sufragerie, la un birou, răsfoind tratatele și căutând soluții pentru speța cu vecinul care și-a construit casa pe o parte din terenul nostru. Ehe. De aceea, așa cum o carte e scrisă pe capitole, așa și viața noastră are capitole. Le aranjăm cum vrem noi, important e să avem un happy-end și mulți descendenți care să ne moștenească. Vă doresc o zi frumoasă:-) Imagine